Dragoș Pîslaru, despre viitorul PNRR: legea integrității, împrumuturile și proiectele transferate pe fonduri de coeziune

Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a oferit explicații despre principalele modificări care vizează Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre temele abordate se numără legea integrității, condițiile de finalizare a investițiilor și reducerea componentei de împrumuturi.

Potrivit ministrului, România a urmărit prin renegocierea PNRR să creeze condiții mai realiste pentru finalizarea proiectelor și, în același timp, să evite o creștere inutilă a gradului de îndatorare.

Legea integrității trebuie să treacă testul constituționalității

Dragoș Pîslaru a explicat că legea integrității reprezintă în continuare unul dintre punctele importante ale reformelor asumate de România prin PNRR.

Proiectul legislativ a provocat controverse, în special în legătură cu prevederile referitoare la aplicarea retroactivă a anumitor principii. În ceea ce privește cerințele europene, ministrul susține că proiectul răspunde obiectivelor stabilite în cadrul reformei.

Există însă o condiție esențială: actul normativ trebuie să respecte deciziile Curții Constituționale pentru a putea fi promulgat.

Ministrul a precizat că, în cazul în care legea va fi adoptată în forma necesară și va putea fi promulgată, celelalte obiective asociate reformei vor fi, în esență, îndeplinite.

România a obținut mai multă flexibilitate pentru proiectele PNRR

Una dintre principalele dificultăți ale României a fost reprezentată de termenele stricte pentru finalizarea investițiilor finanțate prin PNRR.

În urma renegocierii cu Comisia Europeană, anumite condiții au fost ajustate. Pentru unele proiecte, criteriul de finalizare poate ține cont de recepții parțiale sau de atingerea unor procente de execuție.

Pîslaru a explicat că aceste modificări au fost importante pentru ca România să poată utiliza fondurile disponibile pentru lucrările care avansează și care pot fi finalizate în condițiile convenite.

Modificările sunt menite să ofere o șansă mai mare proiectelor aflate în implementare și să reducă riscul pierderii unor fonduri europene din cauza unor întârzieri administrative sau tehnice.

PNRR-ul României are acum o componentă de împrumuturi mai mică

Dragoș Pîslaru a prezentat și situația actuală a împrumuturilor contractate prin PNRR.

România a redus considerabil această componentă față de versiunea inițială a planului. În prezent, valoarea împrumuturilor este de aproximativ 6,8 miliarde de euro, în timp ce valoarea totală a PNRR este de puțin peste 20 de miliarde de euro.

Prin comparație, forma inițială a planului ajungea la aproximativ 28 de miliarde de euro.

De ce au fost reduse împrumuturile

Decizia de diminuare a componentei de împrumuturi are legătură și cu situația deficitului bugetar.

Potrivit explicațiilor lui Pîslaru, sumele atrase prin împrumuturi au impact asupra deficitului, motiv pentru care România trebuie să analizeze atent necesarul real de finanțare.

Ministrul a invocat și mecanismul SAFE, prin care România poate beneficia de un împrumut considerat avantajos, cu o perioadă mai lungă de rambursare și o perioadă de grație.

În aceste condiții, autoritățile au considerat că nu este justificată contractarea unor împrumuturi suplimentare prin PNRR dacă necesarul de finanțare poate fi acoperit prin alte instrumente europene.

Ce investiții au fost mutate pe fonduri de coeziune

Scăderea valorii totale a PNRR nu este explicată exclusiv prin renunțarea la anumite proiecte.

Dragoș Pîslaru a precizat că mai multe investiții au fost transferate către programele finanțate prin politica de coeziune a Uniunii Europene.

Printre acestea se numără proiecte din domeniul sănătății și lucrări de infrastructură rutieră.

Transferul oferă posibilitatea continuării unor investiții care întâmpină dificultăți în respectarea calendarului PNRR, fără ca acestea să fie abandonate.

Cum încearcă România să folosească banii europeni

Strategia prezentată de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene se bazează pe adaptarea sursei de finanțare la stadiul și specificul fiecărui proiect.

Investițiile care pot respecta cerințele și termenele PNRR rămân în cadrul mecanismului, în timp ce alte proiecte sunt redirecționate către fondurile de coeziune.

În paralel, reducerea împrumuturilor urmărește limitarea impactului asupra deficitului bugetar și evitarea unei îndatorări suplimentare.

Astfel, modificările aduse PNRR nu vizează doar valoarea totală a planului, ci și modul în care România își prioritizează investițiile și își gestionează sursele de finanțare. Obiectivul declarat este ca o parte cât mai mare din fondurile europene disponibile să fie efectiv utilizată pentru proiecte de infrastructură, sănătate și reforme.